„Adevărata” noastră chemare

„Adevărata” noastră chemare

Mesajul Conducătorilor Zonei

Mesajul Conducătorilor Zonei
DeFeoM_200x250.jpg

Vârstnicul Massimo De Feo, Italia
Zona-Cei Şaptezeci


Zona-Cei Şaptezeci

Când soţia mea şi cu mine am fost intervievaţi pentru a primi chemarea noastră actuală, ea a întrebat: „Care este responsabilitatea noastră principală?”. Răspunsul a fost direct şi inspirant. „Sunteţi misionari.” Acele cuvinte simple m-au făcut să mă gândesc profund la adevărata natură a fiecărei chemări.

În general, de fiecare dată când primim o chemare, limităm slujirea pe care o oferim la modelul pe care-l folosim pentru a ne definim chemarea. Cu alte cuvinte, un preşedinte al unui cvorum crede că principala sa responsabilitate are legătură, în primul rând, cu vârstnicii cvorumului său. O conducătoare a Societăţii Primare se concentrează asupra copiilor şi aşa se întâmplă în toate celelalte chemări. Dar, în realitate, toate chemările au o bază comună, o chemare în chemare, de fapt, adevărata chemare.

Domnul ne ajută să înţelegem acest principiu.„De aceea, Eu, Domnul, vă pun această întrebare: la ce aţi fost voi rânduiţi? Să predicaţi Evanghelia Mea” (D&L 50:13-14). Profetul Joseph Smith a declarat: „După ce toate acestea au fost spuse, cea mai mare şi mai importantă îndatorire este să predicăm Evanghelia” (Joseph Smith, HC 2:478). Prin urmare, oricare ar fi chemarea în care am fost puşi deoparte sau oficiul preoţiei la care am fost rânduiţi, adevărata chemare a fiecăruia dintre noi este să predicăm Evanghelia. Astfel, un membru al Celor Şaptezeci este misionar, preşedintele de ţăruş este misionar, episcopul este misionar şi fiecare membru al Bisericii este misionar. Cu toţii suntem chemaţi să fim misionari, deoarece aceasta este, de fapt, adevărata natură a chemărilor noastre în împărăţia lui Dumnezeu.

În zilele noastre, Domnul a luat hotărârea de a grăbi lucrarea de salvare. Peste tot în jurul nostru, în episcopiile şi în ţăruşii Sionului din Europa, suntem martori la miracolele convertirii multor oameni care acceptă Evanghelia cu bucurie şi credinţă. Mulţi doresc şi cer în mod spontan să se alăture împărăţiei lui Dumnezeu prin botez. Mărturia puternică pe care o soră minunată a depus-o în cadrul unei conferinţe încă îmi umple inima de emoţie. Ea a vorbit despre faptul că a simţit dorinţa de ajuta o vecină care nu putea să-şi poarte de grijă deoarece suferise un accident. În timp ce o ajuta, a văzut multe alte persoane care o vizitau, inclusiv câţiva tineri americani. Când a întrebat cine erau acei oameni, i s-a spus că erau membrii bisericii din care făcea parte femeia şi că americanii erau misionari. Mai târziu, când membra bisericii şi-a întrebat vecina cum putea să o răsplătească pentru ajutorul său generos, femeia i-a spus simplu: „Nu vreau bani sau daruri, dar există un lucru pe care poţi să-l faci pentru mine, dacă vrei să-mi mulţumeşti cu adevărat… lasă-mă să vorbesc cu misionarii tăi… ” A fost botezată o săptămână mai târziu, iar soţul şi fiul ei au fost, de asemenea, botezaţi, la scurt timp după aceea. Domnul pregătise o întreagă familie pentru a se alătura bisericii.

Aceasta este o perioadă în care au loc miracole. Domnul pregăteşte inimile prietenilor, rudelor şi vecinilor noştri ca niciodată. Dacă înţelegem adevărata natură a chemărilor noastre, eforturile noastre vor fi mărite şi înmulţite. Când am fost în misiune, i-am predat Evanghelia unui tânăr care, la rândul lui, a slujit într-o misiune în timp ce eu eram încă misionar. Nu mi-am imaginat niciodată că voi preda Evanghelia unui tânăr care, în calitate de misionar, va afecta, la rândul lui, vieţile multor oameni, la fel cum aveau să o facă copiii săi şi copiii mei, ca un lanţ spiritual nesfârşit. În ultimă instanţă, nu ne putem imagina semnificaţia eternă a muncii noastre în calitate de misionari.

Amon şi-a concentrat eforturile misionare asupra unei familii, cea a regelui Lamoni, şi binecuvântările s-au extins la o naţiune întreagă (Alma 19:36). Şi noi putem face acest lucru în acest timp al miracolelor, dacă ne deschidem gura. Fie ca noi să înţelegem adevărata natură a chemării noastre de misionari, adevărata chemare din chemare, ştiind că inimile multora au fost pregătite şi că Domnul va binecuvânta eforturile noastre şi va înmulţi influenţa pe care o avem în eternitate. Toţi suntem chemaţi să fim misionari. Acum este momentul să îndeplinim lucrarea Sa. 'Întoarce-te către Mine în fiecare gând; nu te îndoi, nu te teme” (D&L 6:36).