Orașul în care am crescut era înconjurat de păduri frumoase care, și astăzi, oglindesc romantismul vechilor pădurilor din Germania. Aceste păduri au fost sursa poveștilor și narațiunilor misterioase încă din cele mai vechi timpuri. Lângă un izvor ascuns cunoscut sub numele de Izvorul lui Siegfried, se presupune că a avut loc un eveniment care încă este legat de mitologia din Europa Centrală și de Nord.
Numele eroului nostru este Siegfried, cunoscut ca Sigurd în partea de nord.
Acest tânăr băiat este descris ca fiind curajos, puternic și aventuros. Faima sa a crescut atunci când a omorât cu sabia un dragon. Pe urmă, el s-a scăldat în sângele monstrului ucis pentru a deveni invulnerabil. Din nefericire, în acel moment, o frunză de tei a căzut pe spatele său, astfel încât acel loc nu a fost acoperit de sânge.
Acel loc care nu a fost acoperit avea să îi aducă mai târziu moartea. Siegfried a fost prins în intriga a două regine și a fost ulterior ucis într-o ambuscadă. În timpul vânătorii, în timp ce se apleca să bea din izvor, a fost omorât cu o suliță aruncată de un trădător care îi știa locul vulnerabil.
Îndrăzneala lui Siegfried se baza pe faptul că el se simțea invulnerabil, dar avea un punct slab pe care inamicul îl cunoștea și l-a exploatat.
De prea multe ori, și noi, fiind prea încrezători, ne simțim siguri și invulnerabili. Dar, dacă nu ne recunoaștem slăbiciunile și nu le transformăm în lucruri puternice, și noi putem fi copleșiți.
Vă invit să urmați sfatul lui Moroni, care ne-a îndemnat să îi arătăm Domnului slăbiciunile noastre:
„Și dacă oamenii vin la Mine, Eu le voi arăta slăbiciunea lor… dacă ei se umilesc în fața Mea și au credință în Mine, atunci Eu voi face ca lucrurile slabe să devină puternice pentru ei”1.
Individualismul nostru, o caracteristică neatractivă, tendința noastră de a ne aprinde, de a ne mânia cu ușurință, gândind lucruri rele despre alții și vorbindu-i de rău, bucurându-ne de necazurile altora, judecând nedrept sau prin prisma prejudecăților - toate acestea ne fac vulnerabili și fragili. Deseori dăm dovadă de trăsături de caracter care s-au înrădăcinat în tinerețe și care nu au fost niciodată corectate. Uneori, acestea sunt consecința experiențelor din copilărie sau din tinerețe pentru care noi înșine nu am fost responsabili. Oricare ar fi motivul, ar fi bine ca noi să îi arătăm slăbiciunile noastre Domnului. El ne poate vindeca. El se așteaptă să punem o jertfă pe altar - nu o jertfă ca în vremurile străvechi, ci o inimă frântă și un spirit smerit.
Cuvintele regelui David ne arată că oamenii din timpurile străvechi știau deja că numai arderile de tot nu erau suficiente: „Jertfele plăcute lui Dumnezeu sunt un duh zdrobit… o inimă zdrobită și mâhnită”2.
Domnul înviat a repetat acest îndemn în Lumea Nouă imediat după ce a anunțat abolirea arderilor de tot:
„Și voi va trebui să-Mi oferiți Mie ca jertfă o inimă frântă și un spirit smerit. Și oricine va veni către Mine cu inima frântă și cu spiritul smerit, pe acela îl voi boteza Eu cu foc și cu Duhul Sfânt…”3.
În aceste zile în care va apărea acest articol, există conferințe „Pentru întărirea tineretului” (FSY pe scurt) în întreaga Europă. Aceste conferințe nu sunt doar evenimente distractive, ci sunt destinate să-i învețe pe tinerii noștri cum să se pregătească pentru a primi îndrumare divină. Pentru ca tinerii să poată lua lucrurile pe care le-au învățat acasă cu ei, în timpul conferințelor ei învață să urmeze un cod de conduită, care se va reflecta în comportamentul lor și chiar în înfățișarea lor. Ei descoperă punctele lor slabe pentru a fi în măsură să se protejeze în mod eficient de săgețile adversarului. Apoi, se întorc acasă cu dorința de a purta întreaga armură a lui Dumnezeu, astfel încât niciun loc din trupul lor spiritual să nu rămână lipsit de protecție în viitor.
Să ne bucurăm de puterea „tinerilor din Sion” care stau neclintiți în mijlocul vânturilor puternice din timpul nostru.
_____________________________
1 Eter 12:27
2 Psalmii 51:17
3 3 Nefi 9:20