Sora Iușan se întristează când vede scaune goale la biserică. Dânsa dorește ca mai mulți oameni să se alăture și prietenii ei care sunt membri să se întoarcă. Dânsa vede munca misionară a membrilor ca fiind una dintre cele mai bune soluții pentru creșterea Bisericii din România. Dânsa a spus: „În calitate de membri, avem responsabilitatea de a găsi oameni pe care Domnul îi va pune înaintea noastră”.
Când este întrebată care este „abordarea ei preferată a membrilor misionari”, dânsa se grăbește să explice cum inițiază o discuție. „Întreb pe cineva: «Care sunt trei lucruri care te fac fericit?». Aproape întotdeauna, primul răspuns este „banii”. După aceea, ar putea fi ceva de genul „familie sau o activitate.”
„Dar, apoi, le pot spune cele trei lucruri care mă fac pe mine fericită și, în lista mea, le spun întotdeauna că ceea ce mă face fericită este să știu că Isus Hristos este Salvatorul meu; că familia mea poate fi împreună pentru totdeauna prin puterea de pecetluire a preoției; și că știu că Biserica lui Isus Hristos a fost restaurată pe pământ. Și, apoi, îi invit să vină la biserică cu mine!”
„De asemenea, împărtășesc cât de mult pot despre Cartea lui Mormon. Un verset preferat este 2 Nefi 27:5-8. Versetul 6 este unul pe care îi place în mod deosebit să-l împărtășească: „Și se va întâmpla că Domnul Dumnezeu vă va aduce cuvintele unei cărți pecetluite și ele vor fi cuvintele celor care au adormit”.
Sora Iușan s-a alăturat Bisericii în anul 1999, așa că și-a împărtășit cunoștințele despre Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă și despre binecuvântările pe care aceasta le poate aduce pentru mult timp.
Cu câțiva ani înainte de a-i întâlni pe misionari, fiul ei a decedat și faptul că a învățat despre doctrina familiilor eterne i-a atins inima în mod special. „Știam cumva că el va fi întotdeauna al meu, dar până când misionarii nu mi-au explicat, nu știam cum ar putea fi.”
Majoritatea familiei extinse și a fraților ei nu s-au alăturat bisericii atunci când a făcut-o, dar toți au sprijinit-o pe deplin în decizia ei și toți au venit la botezul ei. Când Biserica era nouă în România, au existat multe informații false din presă și filme despre căsătoria pluralistă. Celor pe care îi cunoștea și care credeau informațiile false sau se întrebau despre aceste îngrijorări, le împărtășea documentul „Proclamație despre familie” pentru a le explica ce învăța cu adevărat Biserica despre căsătorie și familie.
La un an după ce a fost botezată, sora Iușan a călătorit la Templul Freiburg. De atunci, dânsa a fost la templu de 17 ori (atât la cel din Roma, cât și la cel din Freiburg). Munca de întocmire a istoriei familiei în templu este una dintre cele mai mari priorități ale dânsei. Visează să poată lucra acolo într-o zi și așteaptă cu nerăbdare ziua în care va fi un templul și în România. Biserica este viața ei.
Dânsa a spus: „Cea mai importantă parte a Bisericii este ocazia de a lua din împărtășanie”. Îi place să studieze scripturile și să discute doctrina cu alți membri ai Școlii de duminica și ai Societății de Alinare, dar la fel de importantă pentru dânsa și pentru ramură este masa pe care membrii o împărtășesc în ultima duminică a fiecărei luni. Faptul de a se aduna pentru a mânca și a vorbi este un punct culminant al lunii. De obicei, gătește singură o mare parte din masă și o face cu mare dragoste.
Dânsa consideră, de asemenea, că plata zeciuielii este o mare onoare. Le spun fiicelor mele: „Cele mai fericite zile ale mele sunt zilele în care îmi plătesc zeciuiala”.
Când a fost întrebată în ce fel este o persoană diferită astăzi datorită Bisericii, dânsa a răspuns: „Biserica este viața mea. Nu aș fi nimic fără ea”.