Mesaj din partea conducătorilor zonei
Vârstnicul Clifford Herbertson, Marea Britanie
Autoritate a zonei-Cei Şaptezeci
Primul verset din Cartea lui Mormon, „Eu, Nefi, fiind născut din părinţi de seamă, am fost deci instruit întrucâtva în toate învăţăturile tatălui meu”, oferă un indiciu clar cu privire la rolul şi importanţa familiilor şi a părinţilor în Cartea lui Mormon şi în Evanghelia lui Isus Hristos. Am căpătat multă cunoaştere şi înţelegere meditând la multe dintre exemplele de părinţi neprihăniţi din Cartea lui Mormon.
Pe măsură ce am citit despre cum Lehi şi Saria şi-au hrănit, învăţat şi îndrumat copiii, am încercat să fac în aşa fel încât „scripturile să [mi] se aplice”[i] în rolul de tată. Reflectând împreună cu soţia mea la exemplele de părinţi neprihăniţi din Cartea lui Mormon, ne-am amintit de altele.
Când Enos era singur în pădure şi reflecta la viaţa sa şi la nevoia „de a primi iertarea păcatelor [sale]”[ii], el a meditat la „cuvintele pe care [le-a] auzit deseori spuse de tatăl [său] despre viaţa veşnică şi despre bucuria sfinţilor”[iii]. Enos ştia că tatăl său „era un om drept”[iv]. Exemplul neprihănit al tatălui lui Enos, Iacov, a contribuit ca Enos să primească iertarea păcatelor.
În Mosia, citim despre mulţi din „generaţia care se ridica” a Bisericii care nu credeau în învăţăturile profeţilor, „nu voiau să fie botezaţi” şi au devenit „un popor separat în ceea ce priveşte credinţa lor”.[v] Aceasta a provocat multă suferinţă şi probleme profetului Alma şi regelui Mosia, sentimente care s-au accentuat când unii dintre fiii lor au deveni conducătorii principali ai opoziţiei împotriva Bisericii. Un mare miracol a avut loc atunci când un înger s-a arătat lui Alma cel Tânăr şi fiilor lui Mosia pentru a pune capăt răzvrătirii lor.[vi] Moment în care putem vedea exemplul unui părinte neprihănit, Alma, care, atunci când fiul său mut şi rănit a fost adus înaintea lui, „s-a bucurat, căci a ştiut că aceasta era puterea lui Dumnezeu”[vii]. Părinţii neprihăniţi ai lui Alma cel Tânăr şi ai fiilor lui Mosia au avut un rol important în formarea lor ca misionari şi conducători credincioşi.
Când au fost întrebaţi care este sursa credinţei, curajului şi tăriei lor, curajoşii şi credincioşii „fii ai lui Helaman” au spus că au fost „învăţaţi de către mamele lor că dacă ei nu se vor îndoi, atunci Dumnezeu îi va elibera”[viii]. Curajul lor este un exemplu minunat pentru toţi, ei neavând îndoieli cu privire la neprihănirea şi credinţa mamelor lor, spunând: „Noi nu ne îndoim că mamele noastre au ştiut aceasta”[ix].
Acestea sunt doar câteva dintre exemplele de părinţi neprihăniţi din Cartea lui Mormon. Mi s-a părut întotdeauna interesant că au fost unele cazuri când unii dintre copiii acestor părinţi neprihăniţi s-au îndepărtat de la învăţăturile şi îndrumările părinţilor lor. În această situaţie se află astăzi mulţi din Biserică.
În aceste circumstanţe, părinţii neprihăniţi (din timpul Cărţii lui Mormon şi de azi) rămân credincioşi şi supuşi. Ca şi în cazul lui Alma, ei se roagă fierbinte pentru bunăstarea copiilor lor şi au speranţa că, la fel ca Enos, ei se vor afla în situaţia de a medita la învăţăturile şi exemplele părinţilor lor şi de a face schimbările necesare în vieţile lor pentru a se bucura din nou de binecuvântările împărăţiei.
Preşedintele Boyd K. Packer:
„Nu este un lucru neobişnuit ca părinţii responsabili să aibă un copil care, pentru o perioadă, să fie condus de influenţe pe care nu le pot controla. Ei suferă îndelung pentru fiii sau fiicele care s-au răzvrătit. Ei nu înţeleg cum de sunt atât de neajutoraţi din moment ce au încercat atât de mult să facă ce ar fi trebuit.
Am convingerea că acele influenţe rele vor fi învinse într-o zi…
Nu putem accentua suficient valoarea căsătoriei în templu, legăturile strânse ale rânduielii de pecetluire şi standardele referitoare la demnitate necesare acestora. Atunci când părinţii ţin legămintele pe care le-au făcut la altarul din templu, copiii lor sunt legaţi pentru totdeauna de ei”[x].
Necesitatea exemplelor de părinţi neprihăniţi este la fel de mare astăzi precum a fost dintotdeauna. Copiii noştri au nevoie de părinţi credincioşi, supuşi şi curajoşi pentru a-i ajuta în călătoria lor înapoi la Tatăl Ceresc.
[i] 1 Nefi 19:23
[ii] Enos 1:2
[iii] Enos 1:3
[iv] Enos 1:1
[v] Mosia 26:1-5
[vi] Mosia 27:8-18
[vii] Mosia 27:20
[viii] Alma 56:47
[ix] Alma 56:48
x] (Boyd K Packer, „Our Moral Environment”, Ensign, mai 1992, p. 68)