Iertarea la care ne îndeamnă Dumnezeu este minunată și liniștitoare, chiar eliberatoare și înălțătoare. Nu are nimic de-a face cu strânsul din dinți și înghițirea răului pe care l-am suferit, nici cu falsa generozitate. Adevărata iertare ne lărgește orizontul, astfel încât să putem recunoaște și aprecia planul lui Dumnezeu pentru noi personal.
Fiii lui Iacov au vrut, inițial, să-l omoare(1) pe Iosif, dar l-au aruncat într-o groapă goală(2), apoi l-au vândut în sclavie din lăcomie, pentru a obține câștig(3). În Egipt, el a fost închis din cauza standardelor sale morale.(4) Nu ar fi fost acest motiv suficient pentru ca Iosif să devină plin de amărăciune?
Iosif a fost eliberat din temniță pentru că a interpretat visul faraonului despre șapte ani de belșug urmați de șapte ani de foamete.(5) În timpul celor șapte ani de belșug, el a strâns cantități imense de grâu.(6) În timpul celor șapte ani de foamete, „în toate țările era foamete, dar în toată țara Egiptului era pâine”(7). Tatăl, Iacov, și-a trimis fiii în Egipt să cumpere grâu pentru ca ei să trăiască și să nu moară.(8) După vânzare, Iosif a pus banii înapoi în sacii fraților săi.(9) Următoarea dată când au cumpărat grâu, frații săi au vrut să plătească prețul de cumpărare și pentru prima achiziție de cereale. Însă Iosif le-a luat-o înainte: „Fiți pe pace! Nu vă temeți de nimic. Dumnezeul vostru, Dumnezeul tatălui vostru, v-a pus pe ascuns o comoară în saci. Argintul vostru a trecut prin mâinile mele”(10). Într-un mod dramatic, Iosif a reușit să-și aducă întreaga familie în Egipt. El li s-a făcut cunoscut fraților săi în lacrimi: „Eu sunt fratele vostru Iosif, pe care l-ați vândut ca să fie dus în Egipt. Acum, nu vă întristați și nu fiți mâhniți că m-ați vândut ca să fiu adus aici, căci ca să vă scap viața m-a trimis Dumnezeu înaintea voastră. […] Așa că nu voi m-ați trimis aici, ci Dumnezeu. El m-a făcut ca un tată al lui Faraon, stăpân peste toată casa lui și cârmuitorul întregii țări a Egiptului”(11). De atunci, Iosif a avut grijă cu generozitate de familia sa extinsă. După ce tatăl lor, Iacov, a murit, frații săi s-au temut de răzbunarea lui și i-au cerut iertare: „«Iartă acum păcatul robilor Dumnezeului tatălui tău!» Iosif a plâns când a auzit cuvintele acestea. […] Iosif le-a zis: «Fiți fără teamă, căci sunt eu oare în locul lui Dumnezeu? Voi, negreșit, v-ați gândit să-mi faceți rău: dar Dumnezeu a schimbat răul în bine, ca să împlinească ceea ce se vede azi, și anume să scape viața unui popor în mare număr»”(12).
Pentru Iosif, iertarea era o bucurie: dacă frații lui nu l-ar fi vândut ca rob în Egipt, el nu ar fi mers niciodată în toată țara Egiptului; nu ar fi putut niciodată să salveze viețile a mii de oameni cu grâul depozitat. Când frații săi au vrut să plătească grâul, el nu a acceptat niciun ban, ci a considerat revederea cu frații săi ca pe o plată cerească. El nici măcar nu și-a asumat meritul pentru înapoierea în secret a banilor, ci a explicat că aceștia erau darul lui Dumnezeu pentru frații săi. Când li s-a făcut cunoscut, le-a explicat și și-a exprimat recunoștința pentru planul lui Dumnezeu și sarcinile care îi fuseseră încredințate.(13) Așadar, el nu le-a purtat pică fraților săi pentru cruzimea pe care o arătaseră față de el. El a văzut acest lucru ca pe o ocazie prin care el putea fi o binecuvântare pentru familia sa și pentru mii de alți oameni.(14) Iosif nu a renunțat niciodată la această perspectivă. Chiar și după ce tatăl său, Iacov, a murit, el le-a repetat fraților săi că, deși ei acționaseră cu intenții rele, prin acest fapt Dumnezeu îi dăduse ocazia de a binecuvânta mulți oameni.
Această perspectivă nu este menită să justifice, să banalizeze, nici să susțină în vreun fel răul. Dar este eliberator când Îl invităm pe Dumnezeu în încercările noastre și Îi oferim ocazia de a fi o binecuvântare pentru alții prin intermediul durerii noastre. Încercați acest lucru. Luați o hotărâre conștientă. Merită.
(1) Genesa 37:17-21.
(2) Genesa 37:24.
(3) Genesa 37:26.
(4) Genesa 39:8-20.
(5) Genesa 41:29-30.
(6) Genesa 41:49.
(7) Genesa 41:54.
(8) Genesa 42:2.
(9) Genesa 42:25.
(10) Genesa 43:23.
(11) Genesa 45:4-8.
(12) Genesa 50:15-20.
(13) comparați cu Doctrină și legăminte 59:21.
(14) comparați cu Moise 5:11.