Acum câțiva ani, am fost afectat de o tuse neobișnuită. După consultații medicale și tratamente, nimic nu părea să dea rezultate. Corpul mi se deteriora complet. Nu am putut să dorm patru zile la rând. Se făcuse deja sâmbătă, dar fără să am parte de nicio alinare. La primele ore ale dimineții de duminică, m-am trezit implorându-L pe Domnul să-mi ofere puterea Sa. Chiar și așa, nu aveam odihnă, dar mi-a venit în gând o propoziție: „Mă voi întoarce la tine.” Știam exact de unde venea această expresie. Le împărtășeam sfinților din țărușul Oeiras din Portugalia ce este o rânduială (împărtășania) și în ce fel „puterea divinității se manifestă în rânduielile ei”1.
Am început prin a explica faptul că împărtășania este o rânduială, o acțiune, un fapt, dar devine un act diferit, devine un act sacru. De ce? În primul rând, pentru că reprezintă sau, mai bine spus, conține simboluri ale Salvatorului și ale misiunii Sale mântuitoare; în al doilea rând, acestor fapte le sunt asociate legăminte; în al treilea rând, ele sunt administrate prin puterea sfintei preoții, potrivit ordinului Fiului lui Dumnezeu și, în ultimul rând, ele sunt asociate cu numele lui Isus Hristos, un nume care are putere. Am continuat să explic faptul că fiecare bucată de pâine și păhărel de apă binecuvântate prin autoritatea sfintei preoții reprezintă trupul și sângele lui Hristos. Acesta este un legământ nou2, dar individual și foarte personal.
Președintele Dallin H. Oaks ne-a învățat: „Pentru că este ruptă și frântă, fiecare bucată de pâine este unică, la fel cum sunt unice și persoanele care iau din ea. Cu toții avem diferite păcate de care să ne pocăim. Cu toții avem nevoi diferite în care să fim întăriți prin ispășirea Domnului Isus Hristos, de care ne aducem aminte în cadrul acestei rânduieli”3. Fiecare bucățică de pâine este împărțită individual și fiecare păhărel de apă este luat individual - acestea reprezintă o invitație: „Ridicați-vă și veniți către Mine ca să puteți să puneți mâna în coasta Mea și ca să puteți să simțiți urmele cuielor în mâinile Mele și în picioarele Mele, pentru ca să știți că Eu sunt Dumnezeul lui Israel și Dumnezeul întregului pământ; și că Eu am fost ucis pentru păcatele lumii”4.
În fiecare săptămână, avem ocazia să fim martorii Săi. Martori ai numelui Său, un nume care are putere.
Când Petru și Ioan au vindecat un „om olog din naștere”5, „au venit la ei pe neașteptate preoții, căpitanul Templului și saducheii”6. Ce era atât de important încât i-a „adunat împreună” pe toți acești conducători ai societății religioase? De ce le era frică? „După ce i-au pus în mijlocul lor, au întrebat: «Cu ce putere, sau în numele cui ați făcut voi lucrul acesta?»” Petru a răspuns: „În Numele lui Isus Hristos”. Drept urmare, lui Petru și Ioan li s-a interzis „să nu mai vorbească cu niciun chip, nici să mai învețe pe oameni în Numele lui Isus”7. I-am îndemnat pe sfinții din Oeiras să ia din împărtășanie cu mai multă intenție, promițându-le că Domnul Isus Se va întoarce să ne ajute cu puterea Sa. Acum, era rândul meu să fiu provocat să pun la încercare toate lucrurile în care credeam.
Chiar dacă trupul mă durea și era complet epuizat, și chiar dacă nu puteam să mă odihnesc din cauza tusei, am hotărât să iau din împărtășanie în acea duminică. Știam cum să îmi iau putere din împărtășanie: „faceți lucrul acesta spre pomenirea Mea”8. În acea zi, am luat din împărtășanie cu inima plină de recunoștință pentru Fiul lui Dumnezeu, cufundat în gânduri despre misiunea Sa pe pământ. Mi-am dorit ca acel moment să nu se termine niciodată. La sfârșitul adunării de împărtășanie, mi-am dat seama că nu mai tușeam. Și așa a fost tot restul zilei. Mi-am îndeplinit însărcinările de slujire, m-am întors acasă și am căzut într-un somn adânc, având o mărturie despre numele Salvatorului meu și despre puterea Sa mântuitoare.
- D&L 84:20.
- Luca 22:30.
- Dallin H. Oaks, „Mesaj introductiv”, (cuvântare adresată în cadrul seminarului pentru noii președinți de misiuni), 25 iunie 2017.
- 3 Nefi 11:14.
- Faptele apostolilor 3:1-6.
- Faptele apostolilor 4:1.
- Faptele apostolilor 4:18.
- Luca 22:19.