La ce vă gândiți când mâncați din pâine și beți din apă sau atunci când pregătiți, binecuvântați sau distribuiți împărtășania? Mulți dintre noi se gândesc la legămintele pe care le-am făcut și la modul în care ne trăim viața. Ne gândim la păcatele noastre, ne rugăm să fim iertați și devenim hotărâți să fim mai buni.
Acestea sunt aspecte importante ale rânduielii împărtășaniei. Pe lângă acestea, mai este ceva la care trebuie să ne gândim, ceva atât de profund și specific, încât face parte din rugăciunile de împărtășanie. Acest lucru este faptul de a ne aminti întotdeauna de Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Salvatorul lumii. Cei care mănâncă din pâine promit să „mănânce în amintirea trupului Fiului” și „să-și amintească totdeauna de El” (D&L 20:77). În mod similar, cei care beau din apă promit să bea „în amintirea sângelui Fiului” și „[să își amintească] totdeauna de El” (D&L 20:79).
Alegerea pe care o facem de a ne aminti de Salvator și de ispășirea și sacrificiul Său este esențială pentru rânduială. Vârstnicul Jeffrey R. Holland, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, ne-a învățat: „În limbajul simplu și frumos al rugăciunilor pentru împărtășanie… expresia principală pe care o auzim pare să fie a ne aminti… Ceea ce este subliniat în ambele rugăciuni este că toate acestea se fac în amintirea lui Hristos. Făcând astfel, noi mărturisim că ne vom aminti totdeauna de El, ca să avem totdeauna Spiritul Său cu noi”1.
Salvatorul a subliniat aceleași lucruri când a instituit împărtășania împreună cu apostolii Săi în timpul Paștelui, la Ierusalim, în ultima noapte a slujirii Sale din viața muritoare, noaptea în care a suferit pentru noi în Grădina Ghetsimani, înainte de a suferi pe cruce. De exemplu, după ce le-a dat pâine să mănânce, El a spus: „Acesta este trupul Meu, care se dă pentru voi; faceți lucrul acesta spre pomenirea Mea” (Luca 22:19-20; vedeți, de asemenea, Matei 26:26-28).
În prima zi a Salvatorului printre nefiții de pe continentul american, El i-a învățat și pe ei rânduiala împărtășaniei. El i-a învățat să ia în amintirea trupului și a sângelui Său, și le-a spus că „aceasta va fi o mărturie către Tatăl, că voi vă aduceți întotdeauna aminte de Mine” (3 Nefi 18:7). Apoi, El le-a promis: „Dacă voi vă veți aduce aminte întotdeauna de Mine, atunci voi veți avea Spiritul Meu cu voi” (3 Nefi 18:7, 11).
Ce binecuvântare minunată! Într-o lume plină de dificultăți, haos și ispite care încearcă, în mod constant, să ne ducă în rătăcire, ce dar mai important am putea avea? Având Spiritul cu noi, putem „cunoaște adevărul tuturor lucrurilor” (Moroni 10:5). Acesta ne va da puterea și înțelepciunea de a trăi așa cum vrea Domnul ca noi să trăim, de a lua decizii corecte, de a sluji cu credință și de a deveni asemenea Lui.
Pe măsură ce participați la rânduiala împărtășaniei în fiecare săptămână, ce puteți face pentru a vă aminti de El? Ce puteți face pentru a vă aminti întotdeauna de El, de-a lungul săptămânii și de-a lungul vieții voastre?
Vă invit să vă gândiți la aceste întrebări și să vă luați angajamentul de a vă aminti totdeauna de Salvator. Veți fi uimiți de cât de mult vă poate schimba aceasta viața.
Note de subsol –
1. Jeffrey R. Holland, „This Do in Remembrance of Me”, Ensign, nov. 1995, p. 68.
Să ne amintim de Salvator
Pentru a vă ajuta pe voi și pe familia voastră să vă amintiți de Salvator, puteți să studiați rezumatul lecției „How can I help others have a meaningful experience with the sacrament?” din Come, Follow Me, disponibilă pe lds.org/go/491214. Prezentarea video de pe acea pagină, „Always Remember Him”, poate fi folosită ca resursă pentru seara în familie.
Experiența mea legată de împărtășanie
De când mă știu, mi s-a spus să mă gândesc la Isus Hristos în timpul împărtășaniei. Când am distribuit împărtășania pentru prima dată în decembrie, anul trecut, m-a cuprins un sentiment de pace și sfințenie. Am simțit cum Spiritul îmi spunea că îi ajut pe alții să vină la Hristos. Sunt recunoscător că Tatăl Ceresc are atâta încredere în mine și îmi permite să Îi slujesc și să-i ajut pe alții.
Jacob R., 12 ani, Idaho, S.U.A.