După ce ultimele bătălii din Cartea lui Mormon au avut loc și Moroni a rătăcit singur în pustietate timp de mulți ani, el a scris ultimele sale cuvinte și ne-a îndemnat să venim la Hristos. Când citesc cuvintele sale, citesc mărturia sa și știu că el a acceptat această invitație și că acest lucru l-a ajutat să depășească încercările acestei vieți.
Viața are multe necunoscute, dar un lucru este sigur, anume că suntem cu toții invitați să venim la Hristos, indiferent cine suntem și indiferent de circumstanțele în care ne aflăm. Brațele Sale sunt întinse și deschise pentru fiecare dintre copiii lui Dumnezeu. El are puterea să ne vindece și să ne ajute să îndeplinim ceea ce trebuie îndeplinit.
Ne putem întreba: „Ce poate face El pentru mine în viața mea?”, „Cum pot răspunde la invitația Sa?”.
Imnul 83, „Mai multă sfințenie”[i], răspunde într-un fel minunat la întrebarea ce poate face Hristos pentru noi și rezumă diferitele lucruri în care Hristos este dornic să ne ajute dacă doar venim la El.
Mai multă răbdare, mai multă puritate, mai multă bucurie în slujire, mai multă umilință în încercare, mai mult scop în rugăciune și mult mai multe daruri de oferit dacă doar am veni la El și am avea încredere în El că ne poate ajuta.
Viața ne oferă multe ocazii, așadar sunt multe decizii de luat. Am învățat să Îl pun pe Domnul pe primul loc în orice decizie am de luat, fără a înțelege mereu consecințele acelei decizii, dar având mereu parte de sentimentul de pace care vine de pe urma faptului de a lua o decizie dreaptă.
Următoarea declarație a președintelui Benson m-a ajutat în procesul de a veni la Hristos și de a înțelege că trebuie să-mi pun voința în mâinile Sale.
„În momentul în care supunerea încetează a mai fi iritantă și devine un țel, Dumnezeu ne va înzestra cu putere.”
Când ajungem la concluzia că avem nevoie de ajutorul Său pentru a depăși încercările acestei vieți, ne vom îndrepta spre El cu credință și supunere. Când vom deveni asemenea unui copilaș, vom vedea puterea Sa în viețile noastre și vom ști că El trăiește și că a plătit prețul ca noi să ne întoarcem la Tatăl Ceresc și să avem viață eternă, cel mai mare dar pe care îl pot primi oamenii.
Într-o vacanță de vară, soția mea și cu mine am planificat să participăm la o conferință TAN din Republica Cehă și, pe drum, să vizităm Ramura Görlitz. Urma să fie o călătorie lungă, în care trebuia să ne trezim devreme și să călătorim multe ori într-o duminică de post. Am decis să nu amânăm postul nostru, deoarece aveam nevoie de ajutorul și binecuvântările Sale în viața noastră. Cu o săptămână înainte, cumpărasem o casă nouă și încă nu o vândusem pe cea veche. Aceste lucruri rămase nerezolvate îmi dădeau un sentiment de neliniște. Planul nostru era de a ne muta într-un loc mai mic, deoarece copiii noștri se mutaseră de la noi. Am prezentat Tatălui Ceresc planul nostru de multe ori și am simțit că decizia noastră era cea corectă.
Când ne-am întors, cineva s-a programat pentru a vedea casa noastră. Acel cuplu ne-a cumpărat casa. Bărbatul și femeia erau oameni religioși care, de asemenea, se rugaseră Domnului pentru ajutor. I-am întrebat mai târziu ce i-a ajutat să ia decizia. Au spus că au văzut tablouri cu Hristos în casa noastră și un citat deasupra ușii care spunea: „Cât despre mine, eu și casa mea vom sluji Domnului”.
Când ne îndreptăm către Domnul în rugăciune umilă și post pentru a căuta ajutorul Său în viețile noastre, dobândim mărturie după mărturie că Isus este Hristosul, că El trăiește și că El a pregătit drumul ca noi să ne întoarcem acasă.
[1] Imnul #83 Mai multă sfințenie
2 Ezra Taft Benson, citat de Donald L. Staheli în Ensign, mai 1998, Conference Report