După învierea Sa, Salvatorul i-a vizitat pe apostolii Săi și i-a învățat. Timp de patruzeci de zile, El li S-a arătat și i-a învățat despre împărăția lui Dumnezeu. Ce momente minunate trebuie să fi petrecut împreună! În acea perioadă, El le-a spus, de asemenea, că nu trebuie să părăsească Ierusalimul, ci să aștepte până când aveau să fie înzestrați cu putere de sus. El le promisese că, în curând, aveau să fie botezați cu Duhul Sfânt. În ce suspans El i-a lăsat. Ei trebuie să fi așteptat cu foarte multă nerăbdare acest eveniment, care avea să se petreacă în curând.
După ce Isus a binecuvântat grupul și a plecat, apostolii s-au întors la Ierusalim cu mare bucurie și au petrecut în templu o mare parte din timpul de așteptare. Un mod minunat de a se pregăti spiritual pentru viitorul botez cu Duhul Sfânt și pentru evenimentele care au urmat.
Apostolii au avut de așteptat doar până la sărbătoarea iudeilor a recunoștinței, numită Cincizecime, care a avut loc la 50 de zile după Paște. Când erau adunați, a venit un sunet ca un vânt puternic, care a umplut casa. „Niște limbi ca de foc au fost văzute împărțindu-se printre ei, și s-au așezat câte una pe fiecare din ei.” Ei, toți, au fost umpluți de Duhul Sfânt și au început să vorbească în limbi.
Revărsarea Duhului Sfânt a fost începutul spiritual pentru primii sfinți. La scurt timp după aceea, multe suflete au fost botezate și miracole au fost înfăptuite de apostoli. Noii sfinți au trăit în armonie unul cu altul, ajutându-i pe cei care aveau nevoie și ducându-se deseori la templu.
De multe ori în istoria Bisericii restaurate, am văzut revărsarea Duhului Sfânt, Care i-a întărit pe sfinți. La capătul de sus al scalei, mulți membri au avut experiențe spirituale minunate legate de dedicarea templelor. Cea mai bine cunoscută și cea mai deosebită revărsare spirituală a avut loc când a fost dedicat templul Kirtland, în anul 1836. Înainte de această dedicare, membrii au făcut multe sacrificii, donând timp și bani pentru a ajuta la construirea acestui prim templu special, care dăinuie încă. Sfinții au fost rugați, de asemenea, să se pregătească din punct de vedere spiritual înainte de dedicare.
Am avut plăcerea să particip la dedicarea Templului Copenhaga în anul 2004. Înainte de dedicare, eu – împreună cu mulți membri – am fost implicați în toate lucrurile practice legate de casa deschisă pentru mii de vizitatori. Toate pregătirile și experiențele înălțătoare prin care am trecut împreună cu vizitatorii înainte de dedicare au făcut din aceasta un eveniment special, care a avut mare efect asupra membrilor și i-a motivat să vină des la templu pentru a sluji și a simți Spiritul.
După ce ai trăit experiența de a fi umplut cu Duhul Sfânt, o consecință obișnuită este, deseori, de a dori îți iei din nou angajamentul de a trăi mai aproape de Domnul. De asemenea, poate urma un angajament și o motivare mai puternice de a face bine și de a-i ajuta pe alții. Probabil, chiar o dragoste și o răbdare mai puternice față de alții.
Din fericire, nu este necesar să aștepți să se întâmple evenimente mari precum dedicarea unui templu, vizita unui apostol, conferințe speciale etc., înainte de a simți prezența sau revărsarea Duhului Sfânt și a te simți reînnoit. Din experiența mea personală, știu că pot simți un nou început spiritual în fiecare săptămână în timpul adunărilor de la biserică și luând din împărtășanie, atunci când am avut o săptămână în care am petrecut timp studiind scripturile – deseori alături de manualul Vino și urmează-Mă – și slujindu-le altora.
Sunt foarte norocos să locuiesc aproape de un templu și, când merg acolo, îmi aduc aminte de scopul deplin al vieții și pot să privesc lucrurile în perspectivă. Poate că nu am experiențele pe care le-au avut sfinții la dedicarea din Kirtland, dar spiritul special prezent în templu mă ajută, de asemenea, să fiu mai înclinat spiritual să simt prezența Duhului Sfânt – la fel ca sfinții din perioada de început înainte de Ziua Cincizecimii.